Criminalitatea fara violenta – fraudele informatice - Securitatea Informatica

Criminalitatea fara violenta – fraudele informatice

Evoluţia crimei organizate în România în ultimii ani este strâns legată de evoluţia criminalităţii informatice şi de folosirea tot mai intensă a tehnologiei IT&C în comiterea de infracţiuni. Analizele realizate la nivelul organismelor europene privind trendul criminalităţii organizate definesc criminalitatea informatică ca o ramură importantă a crimei organizate la nivelul ţărilor UE.
Ca urmare a acestei evoluţii, şi în România s-au făcut o serie de studii şi
evaluări care au identificat unele caracteristici ale acestui tip de criminalitate care se desfăşoară pe teritoriul ţării noastre sau în care făptuitorii sunt cetăţeni români.

Astfel, aceste activităţi vizează obţinerea unor produse financiare, respectiv de credit şi sisteme de plată oferite de instituţii financiar-bancare, pe care membrii acestor reţele criminogene le accesează fraudulos, producând prejudicii importante atât unor persoane fizice, dar şi unor corporaţii sau societăţi comerciale. Făptuitorii acestor infracţiuni sunt mult mai dificil de identificat şi reţinut prin prisma faptului că au nivel de inteligenţă ridicat şi dispun de mijloace informatice sofisticate, de ultimă generaţie.
Grupurile infracţionale sunt organizate, structurate şi specializate pe diverse tipuri de activităţi, în funcţie de abilităţile individuale ale membrilor şi gradul de complexitate a operaţiilor informatice pe care cei implicaţi sunt în măsură să le pună la dispoziţia grupului, în vederea accesării cât mai rapide a mijloacelor tehnice, a penetrării staţiilor de lucru, a serverelor şi altor dispozitive de calcul folosite în mediul financiar, bancar etc. O altă caracteristică a grupărilor infracţionale se referă la caracterul transfrontalier, aceasta însemnând că membrii reţelelor se pot afla răspândiţi atât pe teritoriul României, cât şi în alte zone ale globului, de unde pot accesa informaţii şi pot executa operaţiuni cu caracter infracţional, fără a putea fi identificaţi cu uşurinţă.

Din evaluările grupărilor infracţionale care acţionează în domeniu s-au desprins următoarele caracteristici privind criminalitatea informatică produsă în România:

  • caracter predominant financiar, se urmăreşte obţinerea unui produs financiar substanţial şi sunt vizate sisteme de plată, produse de credit şi plată oferite de instituţii financiare;
  • organizarea grupărilor care acţionează, structurarea şi specializarea membrilor acestora;
  • folosirea unor tineri cu abilitaţi în a utiliza computerele şi noile tehnologii, care sunt organizaţi şi coordonaţi de către lideri ai grupărilor infracţionale;
  • trecerea de la fraudele informatice, în care încrederea era elementul primordial în realizarea tranzacţiilor, la fraude în care predomină folosirea de programe informatice în fraudare;
  • caracterul transnaţional al acestor fapte, în sensul că sunt vizate victime din alte ţări, anumite activităţi sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt folosite sisteme informatice din alte state;
  • permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de identificarea de produse ce pot fi fraudate, precum şi sisteme informatice ce pot fi compromise;
  • reorientarea grupărilor infracţionale către fraudarea mijloacelor de plată electronică oferite de instituţiile financiare din România;
    reorientarea grupărilor infracţionale care comit fraude informatice, de la fraudele mărunte (prejudicii mici) îndreptate împotriva persoanelor, către fraudele mari (prejudicii mari – sute de mii/milioane de euro) împotriva companiilor;
  • zonarea infractorilor pe tipuri de infracţiuni şi ţări de destinaţie, datorate specificului zonei (zone turistice, zone cu număr ridicat de grupări infracţionale bine organizate etc).

În urma cazurilor soluţionate a reieşit că infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României (Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman) preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale în Franţa. Infractorii din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc ca ţări de desfăşurare a activităţilor Marea Britanie şi Germania. Germania apare ca ţară preferată şi pentru cei din judeţul Braşov. Alte două ţări unde desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul  criminalităţii informatice cetăţenii români sunt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vâlcea, Argeş, Constanţa şi Municipiul Bucureşti( a se vedea harta!).

Harta judeţelor cu criminalitate informatică ridicată şi ţările preferate pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale

Principalii factori care au determinat reorientarea grupărilor criminale către infracţiuni informatice:

  • obţinerea de câştiguri materiale mari într-un timp relativ scurt şi cu riscuri relativ mici;
  • caracterul transfrontalier al infracţiunilor, face ca instrumentarea acestora de către autorităţile unui stat, să fie mult mai dificilă, întrucât pentru probarea faptelor este nevoie, de cele mai multe ori de obţinerea unor informaţii de la autorităţile competente din mai multe state, pe calea cererilor de asistenţă juridică internaţională, procedură ce este costisitoare şi lentă;
  • accesul facil la echipamente moderne care permit desfăşurarea de activităţi ilicite şi complexe.
  • posibilitatea deplasării rapide a membrilor unei grupări criminale de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat, urmărirea activităţii desfăşurate de către aceştia fiind, de cele mai multe ori, foarte greu de realizat de către autorităţile competente.

Fraudele informatice, atacurile informatice, fraudele cu mijloace de plată electronică şi pornografia infantilă prin Internet sunt tipuri infracţionale care necesită investigaţii specializate, pregătire şi dotare corespunzătoare pentru structurile de aplicare a legii.

Fraudele privind comertul electronic

  1. sunt preocupări continue ale elementelor infractoare pentru identificarea de noi moduri de operare (licitaţii frauduloase, folosirea de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comerţ electronic, site-uri de phishing), organizarea şi specializarea membrilor grupărilor (atât asupra activităţilor desfăşurate în cadrul activităţii infracţionale, cât şi din punct de vedere tehnic);
  2. ascunderea urmelor prin Internet şi a circuitului produsului financiar;
  3. „extraneitatea” activităţilor infracţionale comise, astfel, parte din acestea sunt iniţiate din România, dar vizează victime din străinătate sau sunt finalizate în străinătate, unde se ridică produsul financiar;
  4. folosirea în comiterea acestor fapte a sistemelor de plată rapide oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de paypal, conturi e-gold, conturi de internet-bancking) sau a celor de transfer rapid de bani;
  5. cele mai active zone ale ţării sunt cele deja cunoscute: Bucureşti, Alexandria, Râmnicu-Vâlcea, Craiova, Timişoara, Iaşi, Sibiu şi Constanţa;
  6. comerţul electronic începe să se dezvolte şi în România, atât în ceea ce priveşte site-urile de comerţ electronic, folosirea de instrumente de plată electronice (cărţi de credit), dar şi numărul de persoane care achiziţionează produse prin acest sistem.

Fraudele cu carti de credit

Acest gen de fraude a cunoscut o creştere exponenţială, înregistrându-se numeroase cazuri de persoane depistate la bancomate în România care folosesc cărţi de credit în mod fraudulos.
De asemenea, numeroase cazuri sunt semnalate de către autorităţi străine cu privire la cetăţeni români care sunt depistaţi comiţând astfel de fraude la bancomate.
Ca principale moduri de operare există:

  • skimming-ul, care constă în instalarea de dispozitive la bancomate sau POS-uri prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cărţilor de credit care ulterior sunt folosite pentru inscripţionarea unor noi cărţi de credit;
  • phishing-ul, care reprezintă crearea unor pagini web false şi transmiterea de mesaje către diverse persoane, în scopul obţinerii unor date de identitate pentru Internet sau cărţi de credit.

Odată obţinute informaţiile despre cărţi de credit, conturi de utilizatori, conturi de e-banking, acestea pot fi folosite cu uşurinţă pentru plata unor servicii sau achiziţionarea de bunuri prin internet, efectuarea de transferuri de bani sau folosirea identităţii celui ale cărui date au fost furate.
În cazul în care se primesc astfel de mesaje, recomandăm cetăţenilor:

  • să nu acceseze link-ul transmis în conţinutul mesajului e-mail;
  • să verifice în browser numele site-ului, pentru a observa diferenţa față de site-ul original al instituţiei;
  • să acceseze site-ul original direct şi nu prin accesarea link-ului fraudulos;
  • să contacteze banca sau instituţia financiară pentru a verifica dacă a transmis astfel de mesaje; în politica băncilor nu se practică astfel de procedee pentru solicitarea datelor confidenţiale;
  • să nu divulge niciodată datele confidenţiale despre conturile de card (număr de card, data expirării, codul PIN).

Infractiuni informatice si cele indreptate impotriva sistemelor informatice

În acest domeniu, nu se înregistrează evoluţii semnificative. Genul acesta de infracțiuni este comis de cei cunoscuţi drept hackeri. Oraşele mari care sunt şi centre universitare au o rată importantă a activităţilor ilicite în această privință. Cei care se ocupă cu comiterea unor asemenea fapte sunt de regulă tineri, elevi sau studenţi, care urmăresc explorarea Internetului şi a programelor ce permit comiterea acestor fapte şi sunt disponibile prin internet. Nu sunt infracţiuni prin care să se urmărească realizarea unor venituri financiare, ci folosirea unor programe şi servicii prin internet care, dacă nu ar a fi instalate pe anumite servere accesate neautorizat prin explorarea unor vulnerabilităţi hardware sau software, nu ar fi disponibile acestora.

Pornografia infantila prin Internet

În România până în prezent nu au fost semnalate cazuri de racolare de minori prin internet în vederea abuzării sexuale, însă Internetul ca important mijloc de comunicare, în special în rândul tinerilor, trebuie privit ca o posibilă sursă de racolare pentru viitor.
Se înregistreaza un număr crescut de cazuri în care tineri, elevi sau studenţi, se filmează în timpul unor partide sexuale după care le distribuie prin internet.

Sursa: comunicat IGPR

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook


Un raspuns la “Criminalitatea fara violenta – fraudele informatice”

  1. Recunosc nu ne-ar strica un dinmeou .ro sau acel hdd pentru a avea un loc unde sa tinem arhiva media 4Botosani insa ce ma bucura mai mult este faptul ca s-au gandit la acest concurs.Ma si miram ca nu prea am vazut promovare pentru GREPIT, chiar si eu am dat din intamplare peste ei si uite ca sunt la a 5-a editie si nu auzisemi pana acu, ba chiar aveam impresia ca este un eveniment din acela mai exclusisit.Faptul ca doresc sa se promoveze pentru ca mai multi tineri sa afle de existenta acestui festival este de apreciat si noi nu putem sa fim indiferenti si sa nu promovam la randul nostru creativitate!

Lasa un raspuns

This site is protected by Comment SPAM Wiper. This site is protected by WP-CopyRightPro